Tags
Asta e traditionalul articol de “Urasc iarna!”. Nu, eu chiar o urasc. Din adancul sufletului meu. Adica nu ma bucur nici daca ninge de Craciun cu fulgi mari ca in povesti. Nu ma bucur niciodata de zapada. Nici cand eram mica nu ma bucuram. Povesteam saptamana trecuta ca am niste poze din nameti pe la mama, eram imbufnata tare. Norocul meu ca am crescut intr-un oras cu climat submediteranean, parca asa ii zice, unde cresteau smochini si roscovi si ningea o data la 3 ani. Tare mult imi placea.
Anul asta mi-am amintit de ce urasc iarna in mod special. Nu cu nametii am cea mai mare problema, nici cu frigul, ci cu gheata. Ma rog, cu alunecusul. Stiti oamenii aia care se bucura de nu mai pot cand vad primele petice de gheata si se dau fericiti pe ele? Da, si eu ii stiu. Eu sunt la polul opus. Orice petic de gheata in mintea mea are gravat “fractura” pe el. Cand tot orasul e un patinoar, eu sun la ortopedie sa fiu sigura ca sunt acolo si ma asteapta. Bine, exagerez, dar nu inseamna ca nu schiopatez minim 2 saptamani pe iarna din cauza ghetei. Nu inteleg cum se tin oamenii bipezi pe ea. Anul trecut mi-am rupt… coada si rotula pe gheata. Adica prima data am luat-o pe fund cu uggsii mei cei originali in jos, pe panta (ziceti ca sunt cizme de iarna? Really?) A doua oara am reusit sa nimeresc gheata pe treptele din fata casei si am intrat cu genunchiul drept intr-o muchie de ciment. Anul asta am avut vremea ideala: un pic peste zero ziua, un pic sub zero noaptea. Numa’ bine sa se topeasca “minunatia” de zapada si sa inghete noaptea urmatoare temeinic, si tot asa.
Nu, in cazul in care va intrebati, nu m-a tentat niciodata patinajul. Nici skiul, acolo m-au dus ai mei ca “e bine sa mergi la ski” si m-am intors cu prima fractura din viata. Nu-mi place nici la sanie, nu-mi placea nici cand eram mica la derdelus, doar sa fiu trasa de un adult era ok. Presupun ca aia imi placea pentru ca nu mai trebuia sa merg eu pe picioarele mele, ca si acum fac la fel, numai ca am inlocuit sania cu masina de teren si “nu vleau” cu “ai innebunit? Cum sa cobor eu panta asta pe picioare?”Β In liceu mituiam baietii cu bere ca sa scap de “bulgareala”. Probabil nu a inteles nimeni cum de eram singura care scapa. Pot spune doar atat: m-a costat muuult. Mai tarziu cand mai nimeream cu prietenii pe la munte iarna, eu eram aia care statea in cabana de la baza partiei si astepta sa termine naibii cu skiul ala o data. Urasc iarna si pentru asta: ca ma transforma in sedentara. De obicei nu-s, chiar sunt genul care merge pe jos si se plimba, se catara, ma rog, nu-s sportiva dar sunt oarecum activa. Iarna devin larva.
Mi-as dori sa ma fi facut mama urs, sa hibernez din noiembrie pana da coltul ierbii. Daca as emigra la tropice, iarna ar fi singurul lucru de care nu mi-ar fi niciodata dor. Dar niciodata. Nici dupa 25 de ani nu mi-ar fi dor de un fulg de zapada. Apropo, mai urasc ceva sincer: senzatia aia de fulg de zapada care mi se aseaza peste fata. Vai, o urasc. Cand imi intra in nas si-n ochi si-n gura… bleah!
Voua va mai place iarna in februarie?
Foto: McDonald’s
Nici mie nu imi place iarna, catusi de putin. Daca nu ar fi luna decembrie, as putea sari peste tot anotimpul. Nu imi place zapada, gheata e teroristul meu personal iar frigul e ceva care ma face sa sufar vreo 8 luni pe an. Consult vremea de cateva ori pe zi, in avans pe cateva saptamani, doar sa intrezaresc speranta unei primaveri timpurii. Macar sa pot naibii sa scap de suba asta de 3 kile care m-a cocosat.
Eu port caciula din octombrie pana in aprilie. Si de asta m-am saturat. Nu ma impresioneaza zapada decat in poze. La munte am mers pentru compania prietenilor, nu am riscat vreodata sa ma asez pe vreo sanie.
Votez si eu pentru tropice!
Caciula nu port. Dar si eu urasc hainele groase si abia astept sa scap de ele. π
Eu imi doresc sa traiesc intr-un loc cu temperaturi de peste doazeci de grade mereu, mereu, fie iana, fie vara, fie zi, fie noapte. Nu as emigra niciodata din Romania ca sa ma mut intr-o tara cu aceeasi clima sau mai rea.
Nu functionez decat la jumatate iarna, asta e clar si studiat vreme de 32 de ani, acuΕ 33. Urasc iarna, urasc frigul, zapada si tot pachetul inclus, iar in mod special urasc faptul ca se intuneca devreme.
Nu cred ca as emigra in functie sau din cauza climei, ca altfel eram de mult in Congo. Dar as fi tare nefericita din cauza asta daca ar fi mai rau…
In primul rand tb sa rad (cu pofta) :)))))))))))))))))) :))))))))))))))
Asa …. Bun loc ti-ai mai ales sa scapi de iarna.
Eu nu o urasc, dar nici nu o ador. Este ca tb sa fie si o accept, desi din feb-martie parca as vrea sa vad si eu asfaltul π
Nu am probleme mari cu gheata (dau astia cu pietris ca la balamuc, dar se mai intampla sa alunec cu tot cu pietrisul lor). Nu ma supar chiar deloc cand ma ninge pe fatza.
La tropice mi-ar placea daca nu ar sari de 30 grade
Cum ii spuneam si lui Cami, nu asta a fost criteriul de alegere. Sunt resemnata, dar mai bomban si eu. Cu canicula nu am probleme π
π Ma identific 100 la % in ceea ce ai scris. Eu m-am declarat invinsa momentan de climatul transilvanean, dupa primul an de stat aci. Am luat in considerare mutatul pe alte meleaguri mai calduroase, dar deocamdata nu mi-a suras nimic.
Eu urasc iarna din toti porii mei, pe langa cazaturile de rigoare (nu asa grave ca ale tale), dar suficient cat sa-ti provoace un feeling de ura profunda, pentru anotimpul asta, in copilarie mai primeam si frecusul cu zapada. Nimic nu e mai urat decat senzatia de zapada pe dupa gat, sau frecatul pe fata. Nu mi-a trecut prin cap sa mituiesc si eu lumea. Bine ca nu am locuit pe aici in copilarie, ca la cat dureaza iarna aici, psihicul meu ar fi fost grav afectat.
Acum de voie, de nevoie, ies afara cu lopetile, ca zapada asta nu se lasa dusa. Plus ca trebuie sa plimb una bucata copil incantat. Nu ma mai dau cu sania. Am taiat si asta de pe lista, ca prin decemb am facut o intindere de ligament. Alte sporturi de iarna le apreciez doar asa cu privitul, nu imi trece prin cap sa incerc nimic….
No ca am aparut printre friguroase, sa spun ca mie imi place iarna :)). Imi place zapada, gheata de preferat pe patinoar, dar trante nu am luat nici eu nu stiu de cand. Eu fac snowboarding si iarna e fericire, am o saptamana de vacanta si cat de multe week-enduri in care sunt pe partie. Imi place si cu saniuta, am reincercat-o activ de cand cu piciul.
Am noroc ca fii-miu nu pare nici el prea incantat si interesat. De cand cu vremea asta stam inchisi in barlog π
Eu vin in tara la mijlocul lui martie si inca ma rog sa fie zapada:)))) Eu n-am mai avut iarna de 2 ani si atunci eram cu burta la gura, gata sa-i dau drumul plodului, deci nu ieseam afara si pe urma am nascut plodul, iar nu prea ieseam asa… Mi-e dor rau de tot sa schiez, abia astept s-o pun si pe fie-mea.
In momyntul in care scriu sunt la piscina, sub un soare arzator de 45 de grade, asa ti-ar placea? Si… cam asa e tot anul π¦
Pai da… tie iti placea iarna inainte, de-aia ti-e dor. π Daca iti placea la ski e suficient.
Sufar mai putin la +45 decat la -20, sincer… Nivelul meu de confort e undeva la 27 de grade, chiar mai mult daca sunt obosita π
Mie nu mi-ar placea. Am fost in Ro, anul trecut, la sf de august. Am prins vreo 3 zile de +45 (venita de la +18). Am zacut ca o leguma ofilita
Probabil ca nu as muri de placere, dar vara, de exemplu, macar fac ceva la extremele zilei, dimineata la 8 si seara la 8 e ok. Acum nici la pranz nu-mi vine sa ies, sa patinez pe gheata acoperita de apa …
Iarna nu e niciodata frumoasa in februrie. Doar in decembrie si doar daca ninge cu fulgi d-aia mari si pufosi si doar daca nu sunt temperaturi sub 0 grade, sa zicem 1-2 grade. Si fara vant. Mai mult decat frigul si gheata urasc viscolul.
Anu asta e primul in care nu imi mai place la fel de mult iarna. Infofolitul copilului la fiecare iesire e not fun. Abia astept vara, sa o iau afara asa cum e in casa, body si gata, la plimbare, sa nu conteaze daca doarme sau e treaza. In rest… Imi place zapada, frigul nu prea, dar e o variatie binevenita π
Iarna in februarie nici mie nu imi mai place.pt ca deja simt miros de flori de iarba de ..de toate si clar ca nu imi place
Cand eram mica imi placea iarna, doar spuneam intr-un articol de-al tau. Eram pe sanie, pe schiuri, cu sacul(ziceam ca suntem in bob:)) ) pe “patine” (de ce in ghilimele? pai patinele erau cizmele, care nu aveau viata lunga) la hochei, faceam trambuline si saream cu sania/schiuri peste, faceam cazeemate si ne jucam cu bulgari, si nu mai stiu.
Acum ce-i drept, nu mai sunt ca si-n copilarie, dar nici departe nu sunt.
eu de bucurat ma bucur si de iarna si de vara, dar de-ar fi sa aleg as alege vara din muuuuulte motive
PS. auzi la ea, dupa ce s-a vaitat de fiecare fulg de nea, si fiecare tranta si fiecare miros de ger, pe noi ne intreba daca ne place iarna in februarie:)) asta a fost asa ca sa fii sigura ca de data asta chiar raspundem cu NU, ca in februarie abia asteptam primavaraaaaaaaa
Me to, me to.Mi-as dori sa am puterea sa scot din calendar Decembrie,Ianuarie, Februarie, sa imi mut ziua de nastere in August si sa leg soarele in lanturi de-asupra Germaniei.Am incercat sa las hainele de vara in dulap, in speranta ca am peste iarna putin miros de vara dar nu a tinut mult.Majoritatea le-am trimis in concediu adica in containerul cu haine pentru persoanele care au nevoie mai multa de ele ca mine. La fel de mult urasc noaptea si faptul ca trebuie sa dorm.
Congrats pentru talentu tau de a scrie si pentru faptul ca pui pe”foaie” ce multi dintre noi gandesc dar nu isi gasesc cuvintele potrivite π
Multumesc, Ioana! Bine ai venit si te mai astept sa comentezi! π