Tags
Nu stiu cum sunteti voi, dar mie chiar imi plac oamenii draguti si amabili. Nu ma refer la genul ala de pisiceli-siropeli-prosteli, desigur, ci la cei care sunt, in general, agreabili. Nu trebuie sa ma faca sa ma simt buricul pamantului, doar sa simt energie pozitiva dinspre ei, nu rautate.
Spuneam la un moment dat ca e “trendy” sa fii rautacios. E ultima hipstereala, nu ii inteleg substratul, probabil ca exista unul (sau nu?). Nu inteleg ce te poate face sa-i spui unui om “arati cam naspa!” sau “ce rochie urata ai!”. Nici daca esti 100% convins ca ai dreptate. Adica, serios, in varianta 1, e foarte probabil ca omul ala sa aiba o oglinda in casa si sa-si vada la prima ora cearcanele, cosul de pe frunte sau ridurile proaspete, dar probabil nu-si permite sa stea cu “brown bag”-ul in cap incuiat in casa, are treburi de facut. In situatia b, poate ei ii place, si chiar daca 99% dintre oamenii de pe pamant ar vota-o cu “nu”, se presupune ca biata amarata nu prezinta moda la Saptamana Modei Pariziene sau cum s-o numi, ci merge la munca, la piata, unde se duce ea, si e treaba ei ce rochie poarta. Na, daca te intreaba “ce parere ai” e ok sa ti-o spui, poate chiar vrea sa afle, dar altfel… why?!
Sigur, nu mi se pare normal sa ii spui unui om care pare sa fi imbatranit 10 ani in 2 luni “Vai, ce bine arati, parca ai intinerit!” E bullshit, o stie si el probabil, dar in general chiar nu trebuie sa comentezi felul cum arata, se imbraca, se poarta, mananca si ce mai face un om, daca nu esti intrebat in mod special. Nu-mi mai spuneti de libertatea de expresie, va rog, fac urticarie daca mai aud de asta. Nu stiu cum sa va zic, sa ii spui chestii urate unui om e naspa. E rautate gratuita. Probabil ca iti completeaza intr-un fel imaginea pe care iti doresti sa o creezi, dar una peste alta e naspa si nu ajuta.
Si nu, eu chiar nu cred ca e ori-ori, ca ori spui rautati, ori le gandesti si le acumulezi si sapi oamenii pe la spate. Sunt convinsa ca exista si oameni care nici nu-s rautaciosi si nici nu “sapa”. Barfa nevinovata nu ma deranjeaza, pentru ca in principiu nu o aflu. Si pentru ca sunt sigura ca toti oamenii barfesc. Dar, zau, nu simt nevoia sa-mi stric modjo-ul la prima ora ascultand rautati si nu mi se pare ca esti o persoana verticala si admirabila daca o faci. Prefer sa discut despre vreme, primavara, politica, postul Pastelui, orice fleac si sa-mi pastrez buna dispozitie. Sau (sa ne salutam si) sa tacem, uneori e o solutie perfecta.
Nu vorbesc de gafe, Doamne fereste, si eu le fac, uneori le fac big time. Dar zau ca ma straduiesc sa le repar, macar prin vreo scuza decenta. Totusi, oamenii de care vorbesc eu acum, nu gafeaza, o fac deliberat, nu stiu de ce, probabil pentru ca au un simt al umorului mutant si sunt nascuti sa trolleze si in viata de zi cu zi. In plus, asa cum spuneam, e cool.
Visez o lume in care oamenii interactioneaza agreabil si civilizat si nu simt nevoia sa “se exprime” in mod gratuit.
Teoria Chibritului 
Uite ca n-am auzit ca e la moda sa fii rautacios :))). Trist. Ce s-a intamplat cu energia pozitiva? Si asa viata asta e asa cum e, cu griji, cu probleme, cu bani, cu locuri de munca, cu prea putin timp pentru noi. Sa mai vina cineva si sa-mi ninga si sa-mi ploua?! Nup. Nu accept. Fara rautati in perimetrul asta :D. Am zis!
PS: v-am zis ce bine aratati azi, fetelor? š
Inseamna ca, din fericire, nu a ajuns moda asta si la voi. š O fi o hipstareala locala, mioritica.
Tu esti una dintre persoanele care “imprastie” numai energie pozitiva, ma bucur tare mult cand te vad pe aici! š
Ce frumos ai scris! Sunt 100% pe aceeasi lungime de unda. Si mie mi se pare ca e la moda sa fii rautacios, pe principiul ” io spun verde-n fata ce gandesc”.
Da, cand intreb eu, ma straduiesc sa accept si parerile care nu-mi sunt pe plac, ca doar eu le-am cerut. Dar uneori, cand mai intervine cineva “nu te supara ca iti zic, dar mie nu-mi place cutare, etc” imi vine sa ma fac si eu rautacioasa (am observat ca incepe sa-mi iasa treaba) si sa ofer o rautate gratuita. Ma straduiesc sa trec peste astea elegant, dar nu-mi pica bine.
Da, cand cer o parere sunt ok cu varianta “verde in fata”, desi chiar si atunci sunt diferite moduri de a spune acelasi lucru š
Nici pe aici n-a ajuns, cel putin nu la mine :).
As zice ca nici nu-i graba… š
Buna.
Poate ar fi trebuit sa fac si astazi acelasi lucru ca si pana acum, sa te citesc si sa tac malc.Dar nu pot ca ma cam simt cu “musca pe caciula”.Sunt o egoista rautacioasa ingamfata si uneori un picut cam catza.Doar un pic.
Zau ca nu-mi doresc asta, dar parca asa-s croita, sa-i dau omului cu paru-n cap cand i-e lumea mai draga.Ma straduiesc serios sa-mi iasa.
O zi minunata!
Acum, daca tot te-ai apucat sa spui, macar lamureste-ma si pe mine, de ce? š Adica, serios, le spui colegelor de birou “fataaa, ce naspa arati!”? Why? Simti tu ca ai vreun beneficiu din asta?
Intreb si eu ca nu pricep, io cand fac vreo gafa care face omul sa se simta naspa chiar imi vine sa intru in pamant de rusine, nicidecum nu-s mandra…
Nu, ca din fericire lucrez intr-o firma mica si sunt singura muiere.Dar nici eu nu-s mandra, tocmai, as da orice sa-mi tin limba-n gura, bine-nchisa, numa’ ca nu ma pot abtine.De aia am si zis ca-s “cu musca pe caciula”.
Un exemplu: Sor-mea, proaspat vopsita ca un morcov, imi lauda coafeza ei ca face, ca drege, etc.Pana i-am taiat-o: Probabil e profi cu altele, tu nu te uiti la tine? Ideea nu era sa o jignesc, dar asta am facut.
Bine, cele facute fara intentie sunt gafe, nu rautati. Cred ca toti le facem, e drept ca unii sunt mai predispusi, dar zau ca se poate remedia in timp. Si eu faceam mai multe gafe cand eram mai “mica” š
Eu vorbeam de oamenii care chiar spun intentionat rautati. Adica o fac pur si simplu, pentru ca lor li se pare amuzant…
Am uitat sa adaug ceva, apropo de cate: nu initiez eu o barfa, dar daca un/o “careva” imi spune ceva despre un “x”, recunosc, sunt curioasa la detalii.Repet, nu-s mandra, as vrea sa-mi pot infrana iesirile astea.
P.S.: Nu, nu tine cu muscatul limbii si sunt perfect constienta de defectele mele, nu putine la numar.
Cu barfele n-am nicio problema. Adica sunt sigura ca toti o facem, din cand in cand. Ma deranjeaza mai tare cel care “duce vorba” dupa barfa, aia chiar mi se pare urat. Adica, ok, am barfit, ne-am distrat, shut the f*** up! š
Eu cred ca am suferit cel mai mult cand eram insarcinata de pe urma rautatilor!Si asa era eu depresata rau ca ma ingras,mai apareau si individele astea care sareau repedea cu gura:Doamne,cat te-ai ingrasat!Intre timp am mai cunoscut alte individe,nu stiu unde le gasesc?!!care imi spun in fata ca sunt nu stiu cum sau altfel!Eu nu stiu de unde atata rautate in oameni!Eu nu le spun nimic,le las in pace,sunt prea dobitoace ca sa discut cu ele,imi povestesc ele vrute si nevrute…bine,ca le vad din ce in ce mai rar!Si pe urma cica nu sunt sociabila!
Am facut si eu cateva gafe,si-mi pare tare rau,nu stiu ce mi-a trecut prin cap,si acum cand imi aduc aminte,ma simt groaznic!
Da, nu inteleg de ce sa-i spui omului ca s-a ingrasat. Pe bune, adica, daca nu are cantar, oricum simte ca il strange cureaua, nu e ca si cum ai avea nevoie sa-l iluminezi š
Exact!:)Numai eu stiu ce eforturi supranaturale faca sa intru in pantalonii de odinioara,fara sa ma mai urc pe cantar!:))))))De cand ne-am mutat am lasat cantarul la mama!
Cum spunea si Andie mai sus,si asa avem cu totii tot felul de probleme,de ce trebuie sa mai avem parte si de “rautati”gratuite?
Ehhh, m-ai ghicit.Pe asta mizez si eu, ca intr-o zi ma fac “mare” si mintea care-mi zburda pe coclauri imi revine. š
Numai bine!
Eu barfesc. Si imi place. Dar in 99,9% din cazuri ce barfesc pot si de multe ori, si spun, in fata. Nu prea imi pasa de sentimentele celor care nu-mi sunt prieteni. Insa cu prietenii mei rup capete si fac prapad daca te iei de ei si nu le-as zice niciodata nimic rau, uneori nici chiar atunci cand imi cer sau daca gresesc samd. Ca sunt ai mei. Si daca sunt ai mei sunt cei mai frumosi destepti si draguti oameni de pe Pamant. Dar de restul nu imi pasa, recunosc. Deloc. Si da, stiu ca nu-i corect. Ghinion. De 2 saptamani vreau sa scriu si eu despre asta :))), musai in w.e.
Bine, dar intre a nu-ti pasa si a fi dezagreabil in mod intentionat e cale lunga. Adica poate sa nu-ti pese si sa-ti vezi de viata ta – de fapt mie asta mi se pare a fi forma autentica de nepasare. Daca ti se rupe de colega ta (zic si eu), ti se rupe si ca are 15 kile in plus si rochie naspa…
Mai, mie mi se pare un pacat capital sa spui o rautate de genul asta. Adica nu gasesc absolut nicio situatie in care ar fi ok sa spui cuiva ca are o freza naspa care ii sta ca dracu. Mai bine taci. Asta ESTE rautate. š
Pai da, asta zic si eu š
Lumea stie/se asteapta ca eu ca fiu directa sau rece. Nu sunt rautacioasa, adica nu jignesc fara motiv :D, dar nu sunt genul care face complimente gratuite. Nu imi place sa ma pisicesc, dar imi place sa fiu ironica si cu astia “slabi de inger” š
You didn’t get it, mai citeste o data š Chiar am scris ca nu vorbesc de pisiceala si complimente gratuite š
Stiu mai. Eu ma descriam doar š
Nici eu nu-s gingasia si voiosia intruchipata, dar nici nu simt nevoia sa ma “exprim” in orice situatie. In general imi tin parerile negative despre ceilalti pt mine daca nu sunt intrebata in mod special. š
Eu sunt prea fraiera pentru lumea asta. Si da, exact asta e cuvantul, fraiera pentru ca aia “rai” mai mereu castiga. Cateodata asa as vrea sa scap de apucaturile mele miloase, mamoase, de rusinea de a comenta oameni si situatii. Mereu ma pun in locul celorlalti si bineinteles ca nu mai sunt capabila sa scot vreo rautate pe gura. Uneori cand cineva ma exaspereaza rau de tot mai reped oamenii sau mai fac comentarii acide, insa rautatile gratuite nu-mi ies deloc.
Nu-mi plac deloc oamenii care nu sunt draguti, chiar mi-e mila de ei si cred ca e foarte adevarata vorba aia ca uratenia din interior se vede si la exterior. Dar parca si sa-ti pese tot timpul de sentimentele celorlalti cunoscuti sau necunoscuti nu e sanatos…
Eu nu pot spune ca sunt chiar asa, adica mila/compasiunea mea e selectiva, in general imi pasa de oamenii care imi plac si de cei “in nevoie”, nu de toti. Dar cred ca putem fi civilizati si fara sa ne iubim. Mi se pare ca sinceritatea e “overrated”, sa fii sincer nu inseamna sa trantesti tot ce-ti trasneste oricui…
Daca cineva f apropiat cu care am o relatie ok ma intreaba daca-mi place noua freza/achizitie etc si mie mi se pare oribila mi se pare ok sa-i spun intr-un mod diplomat, dar daca m-ar intreba o cunostinta oarecare as incerca sa evit un raspuns direct pe principiul daca n-ai nimic bun de spus mai bine taci
Monica, mai conteaza si cum te intreaba. Adica daca vezi in ochii ei/lui ca adora noua achizitie/freza/manichiura, mi se pare cruzime sa ii ucizi bucuria. Chiar daca nu-ti place. Daca simti ca are ezitari, chestiile astea se pot spune in multe feluri. Adica e o diferenta intre “arati ca o capra” si “o sa fie mai bine cand mai creste” š
Am si eu o “prietena” care la 80% din intalniri imi spune “Vai, esti obosita! Se vede pe tine ca esti obosita, ai cearcane!”. Nu zau? Si daca dorm 16 ore fara pauza am cearcane, dar are rost sa-i explic? Cateodata asa imi vine sa-i dau o replica sa ma tina minte si data viitoare cand ma vede sa taca. Oare o sa inceteze vreodata sau e cazul sa o evit? š
š Ori o ignori, ori o eviti. Ma rog, poti incerca sa-i spui ca nu-ti place cand iti spune asa ceva, daca e o prietena apropiata poate va intelege
Flory, spune-i si tu ca s-a ingrasat š
Hm, m-ai nimerit! Am mai spus eu pe undeva, ca imi plac oamenii veseli! Nu imi plac oamenii rautaciosi, si nu ca nu imi plac, ii urasc. Imi plac acei oameni care atunci cand au ceva de spus si mai ales un adevar, o spun fara rautate(se poate comunica si fara voci ridicate, fara jigniri si fara aratat cat de imporatnt esti cand faci pe raul).
In fine, eu de fel sunt o vesela si normal sa imi placa oamenii veseli si nu i-am inteles nicioadata pe-astia incruntati!
M-ai uns, cu ce ai scris mai sus!
Da, veezi, de ziua ta am scris asta! :*
asta a fost primul lucru pe care l-am remarcat(si-am zis eu ceva acolo in mintea mea) Tepup