Tags

,

… sau cum sa te porti ca un angajat indaratnic in preaviz atunci cand ai propria afacere. Inauguram cu ocazia asta rubrica de “chestii care ma enerveaza”, pe modelul Sleepy.

Nu o sa spun despre ce firma este vorba, din doua motive. In primul rand pentru ca e vorba de un site laudat si promovat pe diverse bloguri, asa ca ma gandesc ca exista o mica sansa ca intamplarea asta fi fost o nefericita exceptie. Apoi, pentru ca, daca nu a fost o exceptie, nu ma mai scoate nimeni din gura cucoanei respective si nu am chef sa-mi caut avocat in perioada asta a vietii mele. Dar nu pot sa nu va povestesc intamplarea in sine…

Acum doua saptamani si mai bine mi-a dat o prietena link catre un site de pe care puteam sa-mi cumpar “materie prima” din care sa-mi fac bunatati de dieta. Numai cine a fost la dieta cateva luni intelege ca iti lucesc automat ochii si incepi sa-ti faci n planuri de meniu numai cand afli ca exista. OK, deci sa comand, zic. Comand. Mi se spune (site-ul imi spune) ca trebuie sa astept mailul de confirmare si primesc pachetul in… am uitat cate zile.

Acum, trebuie sa va spun ca am minim 4 ani de cand fac cumparaturi online in mod frecvent. Adica trei sferturi din “trusoul” lui fiu-meu l-am comandat pe net. Cand era mic si ii trebuia formula de lapte speciala o cumparam de pe net. Borcanele de fructe si legume de fitza, tot de pe net. Acum, cand m-am mutat in varful muntelui, fac comenzi online pentru trei sferturi din chestiile pe care le cumpar, de la haine si incaltaminte la fructe uscate, pentru ca nu le gasesc aici. Si, pana acum, toate comenzile au ajuns la mine (sau am fost sunata sa mi se spuna ca nu mai au ce-am comandat, ma rog). Nu e ca si cum nu as sti cum functioneaza un site.

Totusi, comanda asta o astept, o astept, chiar rabdatoare, pana cand trece termenul si cateva zile in plus. Apoi, ma gandesc sa ma interesez de ce nu mai vine. ย Si trimit un mesaj (privat) pe Facebook, ca acolo mi-a fost mai la indemana. Privat, da? Si politicos, cu “va rog sa verificati”. Nu-s nesimtita de felul meu, nu m-am apucat sa le scriu pe wall ca e o firma de 2 lei.

Booon, sambata pe la ora 3, suna o tanti acra, ciufuta si cu mainile in sold pe numarul lui hazband (il dadusem si pe al lui, sa fie). Ca e de la un site dar nu spune care. :O Ma rog, pana la urma spune. Ca eu sunt de vina ca nu am parcurs toti pasii. Ca de ce le-am trimis mail ca nu mi-a venit coletul, ca la ei nu apare comanda finalizata (dar apare, totusi). Ca eu sunt de vina punct. Si vreau pachetul prin pooostaaa? Mdeah, o sa-l trimita.

Acum, in primul rand, da, vreau coletul prin posta pentru ca nu platesc 100 lei taxe de curier numai pentru ca nu are chef sa stea doamna la coada la alta tanti la fel de acra ca ea, sa puna un pachet de 70 de lei. In al doilea rand, cum spuneam, nu-s o ingramadita care a vazut internet ieri prima data in viata. Probabil ca a fost o eroare de server si nu s-a inregistrat un pas din comanda. Puteam sa inteleg asta. Puteam sa accept, pana la urma, si ca n-am cascat eu bine ochii si e vina mea. Dar, pana la urma, eram un client care voia sa cumpere, de-aia m-am interesat in continuare de soarta comenzii. Nici macar nu eram suparata sau ceva pana la telefonul SF, ca eu cand sunt suparata amenint cu OPC-ul, nu spun “va rog” si “multumesc”.

Ceea ce m-a deranjat a fost atitudinea acra si cu mainile in sold, pe sistem “ba p-a ma-tii!”, a reprezentantei lor (despre care am aflat intre timp ca e fie patroana, fie ruda patroanei pentru ca e o firma mica de familie). Ma deranjeaza tatismul si romanismul unui comerciant care nu stie sa se poarte cu clientii si isi baga sindromul premenstrual la inaintare. Nu pot accepta ideea ca atunci cand iti faci magazin online si vinzi produse de lux te porti ca o precupeata care merge joia la piata cu leustean si sfecla.

Si, mai ales, ma enerveaza gandul ca daca incidentul s-ar fi petrecut pe un .co.uk sau alte extensii, nu pe .ro, as fi primit un mail extrem de politicos cu “we are terribly sorry” si doua mostre de ceva in pachet, chiar daca eu as fi fost in mod evident tampita in ecuatia asta. Pentru ca aia ar fi stiut ceva ce tanti asta nu stie: ca, la o atitudine de genul ala, 80% sau mai bine dintre clienti ar deveni fideli si ar povesti si la altii ce client service au ei si ce misto se poarta. In timp ce la dumneaei am acceptat in continuare comanda asta din simpul motiv ca 2 saptamani am visat la ce-o sa fac eu cu chestiile comandate, dar a doua oara nici nu mai cumpar de la ei. Si, desi nu ii fac reclama negativa pe blog (din motivele spuse mai sus), povestesc si la prieteni incidentul si faptul ca, se pare, au prea multi clienti si nu le mai trebuie altii.

Eu nu-s specialista in vanzari si marketing, dar bunul simt imi spune ca fiecare client e important, pana la urma. Doamna habar nu are cat aveam eu de gand sa comand in viitor de la ei si cati prieteni de-ai mei ar fi fost, eventual, interesati (valabil pentru oricine, nu doar pentru mine). Tot bunul simt imi spune ca atunci cand te hotarasti sa-ti dai demisia de la jobul tau de 2 lei si sa-ti faci afacerea ta, nu mai ai voie sa fii ciufuta pentru ca esti in anumit moment al lunii, te-ai certat cu barbatul sau ti s-a lipit fasolea de cratita.

Voi ati avut astfel de experiente in online? Dar in magazine?

PS: Habar nu am daca o sa vina coletul pana la urma, o sa updatez in caz ca il primesc.๐Ÿ™‚

foto